Primii locuitori ai Tasmaniei s-au stabilit pe insulă cu 25000 de ani înainte de sosirea europenilor.
În anul 1642, primul european care a ajuns în Tasmania a fost navigatorul olandez Abel Tasman, care a botezat insula "Pământul lui Van Diemen" în onoarea guvernatorului de atunci al Companiei Olandeze a Indiilor de Est. În anul 1770, insula a fost luată în stăpânire de James Cook, în numele Marii Britanii. În 1803, pe insulă, a fost întemeiată prima aşezare europeană cu rol de colonie penitenciară. Ocnaşii în cătuşe erau puşi să taie copaci, să muncească în minele de cărbune şi în carierele de piatră şi să construiască poduri şi drumuri, fiindu-le, în acest timp, interzis să vorbească între ei. Cine încălca regulile era închis într-o celulă lipsită de lumină, în care nu rareori se întâmpla să îşi piardă minţile. Colonia penitenciară din Tasmania a fost lichidată în anul 1
Tasmania este o insulă situată la sud de Australia, cu climă mediteraneană în nord şi temperată în centru şi sud. În centrul insulei sunt prezenţi munţi cu înălţimi de aproximativ 1000 - 1400 m.
877.
Despre Australia
- Suprafata : 7.682.300 km patrati
- Populatia : 17.746.600 locuitori
- Capitala : Cambera
- Cel mai mare oras : Sydney
- Limba oficiala : Engleza
- Moneda : dolarul australian
Caracteristici geografice
Australia este a cincea tara din lume ca marime si cel mai mic continent . Este , de asemenea , cea mai joasa si mai plata intindere de uscat si continentul cel mai secetos . Contine mai mult desert decat orice alt continent .:doua treimi :intinderea sunt de aride sau semiaride.Are o linie de coasta de linire de coasta foarte scurta pentru o suprafata atat de mare:in afara Golfului Carpentaria si a marelui Golf Australian , sunt foarte putine golfuri de-a lungul totalului de 19.000 km de linie de coasta .
Continentului ii lipsesc in mod evident formele de relief : nu exista rauri mari , iar muntii sunt josi . Cel mai inalt varf australian , Varful Koscinsko din Alpii Australieni de la granita dintre South Wales si Victoria are o inaltime de numai 2.228 m , mai putin de jumatate din inaltimea Mont Blanc-ului.
Continentul poate fi impartit in trei regiuni principale : Scutul Australiei de Vest , Platoul Estic si Marele Bazin Artezian . Scutul este un podis care se suprapune in mare parte cu statul Australiei de Vest , format in principal de aflorimente de roci precambriene vechi de 5.703.000 milioane de ani . Cele mai remarcabile dintre aceste aflorimente sunt Peninsula Arnhem si Podisul Kimberly din nord-vest . Platoul Estic este o regiune muntoasa cu o latime de aproximativ 500 km , care formeaza Muntii Marii cumpene de Ape . Varfurile cele mai inalte au o inaltime de numai 1.500 m . Muntii New England si Muntii Albastrii din sud au inaltimi intre 900-1.500 m.
Intre Scutul Vestic si Platoul Estic sunt trei bazine interioare -Bazinul Murray , Bazinul Carpentaria , Bazinul Eyre . Acestea se numesc impreuna Marele Bazin Artezian , care are in cea mai mare parte mai putin de 300 m peste nivelul marii . In nord , partea mai mare a Bazinului Carpentaria este inundat de Golful Carpentaria . Bazinul Eyre contine Lacul Eyre care la 15 m sub nivelul marii este cel mai jos din Australia . Intersectarea Desertului Simpson cu aceste bazine interioare estompeaza distinctiile fizice dintre aceste regiuni
In Australia activitatea vulcanica a incetat doar in ultimele milioane de ani si exista multa activitate seismica in Platoul Estic si Vestic.
Cealalta caracteristica geografica importanta a Australiei este marea din dreptul coastei tropicale a Queensland-ului . Marea Bariera de Corali , cel mai mare recif coralier din lume , are o lungime de peste 2.000 km si este clar vizibila din cosmos.
Clima
Cea mai mare parte a Australiei este foarte secetoasa . Vara , care tine din decembrie pana-n februarie , exista valuri de caldura frecvente, temperaturile ating in general 38 grade Celsius . Unele parti sunt umede , in general regiunile de coasta estice si Insula Tasmania . Efectele neplacute sunt intr-o oarecare atenuate de brize vestice racoroase care sufla in tot timpul anului . In zone restranse din Australia de Sud si Australia de Vest , iernile secetoase din iunie pana in august alterneaza cu veri umede din noiembrie pana in martie . Coasta nord-vestica tropicala are ierni secetoase si veri umede : aici ploile sunt tropicale si exista conditii musonice. Insula Tasmania si Varful Koscinsko au tinuturi inzapezite in timpul iernii ; totusi , in alte parti , zapada este extrem de rara . Orasul nordic Darwin are o temperatura medie de 30 grade Celsius vara si 27 iarna , cantitatea medie de precipitati fiind de 150 cm , cea mai mare parte cazand vara . La Sydney , pe coasta de nord-est , cantitatea de precipitati este de aproape 120 cm , cazand in tot timpul anului . Partea cea mai racoroasa a tarii este Hobart din Tasmania , cu o temperatura medie de 17 grade Celsius vara si 12 iarna . In Perth , din Australia de Vest , cad aproximativ 90 cm de precipitatii pe an si temperaturile medii sunt de 23 grade Celsius ( ianuarie ) si 13 ( iulie ).
Vegetatia Naturala
Vegetatia este dominata de plante perene cu frunze tari , cu frunze bine adaptate pentru supravietuirea in regiuni aride . Exista 600 de specii de eucalipt si 800 de specii de salcam . Zonele de vegetatie ale Australiei corespund in mare parte cu zonele de clima . Padurile tropicale de pe coasta nordica si nord-vestica contin palmieri , pini , ferigi de copac si mangrove in mlastinile de coasta . Aproximativ 9% din suprafata Australiei este acoperita cu paduri subtropicale si temperate,mai dese pe coasta de est, constand din palmieri , ferigi de copac si eucalipt.
Versantii vestici ai Muntilor Marii Cumpene de Ape contin paduri subtropicale sau temperate de eucalipt si arbusti, acoperind 9% din uscat.
Campia , spre sud de Tropicul Capricornului si padurea de savana, spre nord , constituie 26% din continent . In regiunile cele mai aride sunt raspandite plante mici precum sfecla si arbustii cu fructe . Regiunile cele mai secetoase ale Australiei contin planta mulga , un salcam cu o mare importanta furajera . In sud-vest cresc arbori valorosi cu lemn de esenta tare , precum jarra si kauri .
Depresiunea Australiana de Vest consta din roci dure, foarte vechi, si ocupa aproape intregul stat al Australiei de Vest si partile invecinate ale Teritoriului de Nord si Australiei de Sud . Inaltate deasupra nivelului acstei depresiuni, exista mai multe lanturi muntoase, cum sunt Kimberley si Hamersley , precum si aflorimente izolate de roci , cum este Muntele Ayers .
Agricultura
Terenul arabil este cultivat in proportie de 80 % . Australia este un important producator si exportator de produse agricole . Cultura principala este cea de grau . Productia de fructe este concentrata in regiuni umede sau irigate . Principalele fructe cultivate sunt : fructele de padure , strugurii , merele , bananele si ananasul.
Economia
Economia foarte dezvoltata a Australiei se bazeaza pe aportul finantelor , industriei si al serviciilor . Australia este unul dintre principalii producatori de lana , grau , carne , produse lactate , zahar si fructe ai lumii . Bogatia sa minerala este mare . Industria prelucratoare este concentrata in jurul oraselor mari . Principalele produse sunt : autovehiculele , avioanele , instalatiile electrice , produsele chimice si textile . Parteneri de comert : Japonia , S.U.A. , Coreea de Sud , Noua Zeelanda , Singapore , Marea Britanie si Hong Kong .
Fauna
Australia are multe specii unice de animale si plante : canguri mari si mici,ursi koala si ursi marsupiali.Ornitorincul cu cioc de rata si furnicarul tepos sunt mamifere ce depun oua ( monotrene ) ,specifice Australiei.Cainele dingo este un membru al familiei cainilor si se crede ca a fost introdus in Australia cu circa 30.000 de ani in urma.
Pasarile sunt,de asemenea,foarte variate : cocosul de eucalipt,cacaduul,pasarea lira ,papagalul,kookaburra si marea pasare nezburatoare emu.
Populatia
Pana la sfarsitul secolului XX populatia a fost remarcabil de omogena datorita restrictiilor de imigrare non-europeana.Majoritatea australienilor a fost de origine britanica si din regiunile locuite de albi ale Comunitatii Britanice a Natiunilor Unite.Religia principala a fost si ramane crestinismul,predominand romano-catolicii si anglicanii.Cel mai mare grup de culoare il formeaza aborigenii,nativii Australiei care au fost acolo cand au sosit europenii.
Australia are rata natalitatii si mortalitatii scazute.Stiinta de carte este de aproape 100%.Cel mai mare oras este Sydney,urmat de Melbourne,Brisbane,Perth,Adelaide,Hobart si Darwin.
Transportul
Austrailia are 38.670 km de cai ferate in posesia guvernului si 1.610 km cai ferate private.Aproximativ 50% din drumurile Australiei sunt pavate.Exista aprox. 8,8 milioane de masini si peste 1 milion de autocamioane si autobuze.
Transportul aerian este important.Cel mai mare aeroport international si principalul punct de intrare in tara este la Sydney.
Populatia: 20.180.878 loc. |  |  |
Descriere |
Clima |
Vegetatie |
Resurse |
| Transport Fiecare colonie australiana si-a realizat propria retea de cale ferata inainte de a deveni stat in cadrul federatiei astfel ca ecartamentul difera de la un stat la altul. O sponsorizare a guvernului a demarat numeroase programe de standardizare a cailor ferate si privatizarea serviciilor acestora. A fost demarat un proiect de extindere a liniei transcontinentale, care porneste din Alice Spring catre Darwin. Lungimea totala a cailor ferate se intinde pana la 9.528 de km. De asemenea lungimea totala a drumurilor este de 811.601 km. Peste 40% din lungimea drumurilor sunt pavate, incluzand peste 16.000 de km de sosele. Orasele sunt conectate printr-o retea ieftina de autobuze.Reteaua de servicii aeriene deserveste chiar si orasele cele mai indepartate. Transportul aerian intern, transporta anual peste 25 de milioane de pasageri anual. Datorita distantelor lungi dintre orase si conditiilor ideale de zbor, australienii sunt obisnuiti mai mult cu transportul aerian. Aeroporturile sunt asezate in apropierea capitalelor continetului si in apropierea oraselor Cairns si Townsville. Transportul pe apa este foarte important pentru economia Australiei. Cele mai importante porturi sunt: Melbourne, Sydney, si Fremantle (in vest) |
Puncte turistice |
Repere
|
Mai mult decat o calatorie, o adevarata expeditie intr-o lume aparte, frumoasa, vesela, in care fiecare zi aduce ceva complet nou pentru europeni, de la canguri si koala la Opera din Sydney, de la Muntii Albastri la Marea Bariera de Corali, de la Insula Fraser, la Auckland, de la aborigeni si maori, la cowboy, de la pasarea kiwi la rafinatul Christchurch, de la pinguini la cazinoul din Melbourne, de la Hobart la diavolul tasmanian, tot mai aproape de locul in care rasare soarele. |
 harta AustralieiClick aici pentru HARTA Click aici pentru STEAG | Australia este a cincea tara din lume ca marime si cel mai mic continent . Este, de asemenea, cea mai joasa si mai plata intindere de uscat si continentul cel mai secetos. Contine mai mult desert decat orice alt continent : doua treimi. Continentului ii lipsesc in mod evident formele de relief: nu exista rauri mari, iar muntii sunt josi.Cel mai inalt varf australian, Varful Koscinsko din Alpii Australieni de la granita dintre South Wales si Victoria are o inaltime de numai 2.228 m, mai putin de jumatate din inaltimea Mont Blanc-ului. Cea mai mare parte a Australiei este foarte secetoasa. Vara, care tine din decembrie pana-n februarie, exista valuri de caldura frecvente, temperaturile ating in general 38 grade Celsius |
- Capitala: Canberra.
Asezare: Australia este un continent insular, asezat in sud-estul Asiei. Apele care se invecineaza cu Australia sunt: Marea Timor, Marea Arafura, Golful Carpentaria, Marea Coralilor si marea Tasmaniei (E), Stramtoarea Torres (N), Stramtoare Bass si (S), Oceanul Indian (SV).
Suprafata: 7,713,360 kilometri patrati. Australia este cel mai mic continent din lume.
Topografie: inaltimea medie a reliefului este de 275 metri. Nu se gasesc munti inalti, in interiorul Australiei gasindu-se campii intinse, mai inalte in N-E.
Clima: variaza mult, de la tropical musonica (N), pana la temperata (S).
Moneda nationala: 1 dolar Australian ($A) = 100 centi
Orase importante si populatia lor:
Sydney 3.6 million (1995)
Melbourne 3.1 million (1995)
Brisbane 1.5 million (1995)
Perth 1.2 million (1995)
Adelaide 1 million (1995)
Canberra 303,846 (1991)
Numar de locuitori: 18,1 mil. (1995)
Densitatea populatiei: 2 pers./km. patrat
Aproximativ 95% din nr. de locuitori sunt Caucazieni. Din acestia, 60% au radacini Anglo-Celtice, insa exista australieni cu radacini etnice variate, de la germana, la greaca (Melbourne are cel mai mare nr. de locuitori greci din afara Greciei), libaneza sau chineza. Circa 20% din australieni s-au nascut in afara tarii. Aborigenii reprezinta cca. 1.5% din populatie, desi acestia au fost primii locuitori ai Australiei, cu 40.000 ani in urma.
Limba nationala: engleza.
Cei mai multi australieni vorbesc engleza, desi imigrantii continua sa vorbeasca limba lor nationalain familie si cercuri de prieteni. Aborigenii obisnuiau sa aiba mai mult de 250 de dialecte, dar numai cca. 50 din acestea s-au pastat.
Religie: Australienii sunt de religie Anglica, Catolica sau alte religii crestine.
Cultura: Guvernul Australian, a sprijinit dezvoltarea culturi. Multe orase fie si-au construit galerii noi de arta, fie le-au marit pe cele existente. Sydney Opera House este un bun exemplu al talentului arhitectural pe care australienii il au.
Economia: economia Australiei este situata intre primele 15 din lume, in timp ce PIB-ul sau este intre primele 20. Tara este foarte bogata in resurse naturale ca petrol, gaze, carbune,aur, cupru, uranium, minereuri de fier si bauxita. Carbunele si petrolul reprezinta 20% din castigurile prin exporturi, minereurile si mineralele circa 25%, iar aurul 8%. Agricultura are un procent semnificativ in PIB in comparatie cu alte tari dezvoltate, Australia roducand carne de vita, lana (cel mai mare producator din lume), grau si zahar. Industria reprezinta o treime din PIB.
Sydney is situated in southeastern Australia, located on the southern shore of Port Jackson (an arm of the Pacific Ocean). Sydney is Australias oldest and largest city and is a major economic, cultural, and administrative center. It has warm summers and mild winters. Mean temperatures range from 12.6° to 21° C (55° to 70° F), with an average annual rainfall of 1194 mm distributed fairly evenly throughout the year.
Sydney and its suburbs cover about 12,400 sq km, from the Hawkesbury River in the north to the southern tablelands in the south and from the Blue Mountains in the west to the Pacific Ocean in the east. Long fingers of bush-land extend deep into Sydneys metropolitan heart, making it vulnerable to bush-fires.
In Sydneys central business district, colonial public buildings and handsome terrace homes sit next to modern skyscrapers, such as Sydney Tower (305 m/1000 ft). Also downtown is Sydney Harbour Bridge, which for many years symbolized the city. Completed in 1932, the bridge linked northern Sydney with the southern and eastern suburbs and was at that time the largest single-arch bridge in the world. The bridge was eclipsed as a symbol with the opening, in 1973, of the multishelled Sydney Opera House. Located at Bennelong Point, an arm of land jutting into Port Jackson, the Opera House is now one of the most famous pieces of modern architecture in the world.
Sydney has a population (1993 estimate) of 3,719,000. The metropolitan area is populated mostly by descendants of British and Irish immigrants, but, as in other major Australian cities, Sydney has been transformed in recent years by migration from southern Europe and Southeast Asia. Sydney has large concentrations of Lebanese, Vietnamese, and other Asian immigrants, as well as large numbers of Italians and Greeks. The growth of greater Sydney has caused a continual rise in housing costs and forced many residents to the outer suburbs. Aborigines constitute 0.6 percent of the citys total population.
Sydney is the industrial, commercial, financial, and tourist capital of Australia and is one of the most significant financial centers in the Asia-Pacific region. Sixty of Australias largest corporations have their headquarters in Sydney, and the Sydney stock exchange is the largest in Australia.. Manufacturing, however, continues to be important: metals, machinery, clothing, processed food, electronic equipment, motor vehicles, ships, and refined petroleum are some of the wide range of Sydneys manufactured products.
Exporta: minerale, carne, lana, aluminiu, aparatura industriala si de transport.
Parteneri pentru export: Japonia, Statele Unite, Korea de Sud, Singapore, Noua Zeelanda, Hong Kong, Taiwan, Marea Britanie.
Importa: aparatura industriala si de transport, computere si aparatura de birou, petrol si produse petroliere.
Parteneri pentru import: Japonia, Statele Unite, Noua Zeelanda, Marea Britanie, Germania.
Industria: minerit, constructia de aparatura industriala si de transport, chimicale, otel, produse agroalimentare.
Agricultura: reprezinta 5% din PIB. Australia este cel mai mare exportator de lana si carne de vita, al doilea exportator de oi si unul dintre cei mai mari exportatori de grau.
Resurse naturale: bauxita, aur, cupru, argint, uraniu, nichel, nisipuri minerale, zinc, diamante, gaze naturale si petrol.
Transporturi si comunicatii: marile orase sunt legate intre ele pe cai aeriene, feroviare sau rutiere. In orase, transportul este asigurat de autobuze, metrouri si taxiuri. Sistemul de comunicatii este foarte eficient, existand televiziuni si posturi de radio nationale si comerciale, precum si cca. 500 ziare, din care 60 apar zilnic.
Sub actiunea factorilor caracteristici unor anumite medii de viata,functiile si structura unor plante se adapteaza in mod cu totul original,constituind curiozitati ale naturii.
Unele plante arborescente din Bombacaceae s-au adaptat la mediul secetos.Ele au ajuns la foreme neobisnuite prin acumularea rezervelor nutritive si a apei in tulpina principala.Printre mbacaceae),din podisurile aride ale Braziliei ,un arbore cu tulpina inalta de 40 m ,in forma unui butoi imens din varfurile caruia pornesc ramurile cu frunzele. Printre uriasii regnului vegetal sunt si arborii mamuti din California,Sequoia gigantea . o specie de gimnosperma inalta pana la 145 m,cu circumferinta tulpinii pana la 38 m.Eucaliptul-Eucaliptus amigdalina (fam. Myrtaceae) din Australia si California detine recordul inaltimii printre ceilalti arbori.Caracteristic prentru eucalipti este marea lor inaltime de 140-160 m,dar si cresterea rapida,crescand de regula cu 7 m in 2 ani.Dupa 80 an iinceteaza cresterea in lungime si continua cresterea in grosime.
Arborele calatorului -Ravenala madagascariensis(fam. Musaceae)- este o specie de palmier din Madagascar si Africa. Din varful tulpinii se deschide un evantai gigantic de frunze lungi de 3-4 m si late de 1m,la inceput intregi,apoi divizate in lacinii neregulate . Tecile frunzelor sunt concave , dispuse in acelas plan si stranse unele intr-altele,formand un rezervor in care se acumuleaza apa de ploaie.Ravenala traieste prin locuri mlastinoase, de aceea ramane legendara parerea ca apa din tecile frunzelor ar fi cautata de calatorii insetati , care in realitate nu duc lipsa de apa in acele locuri umede.Tumboa -Welwistchia mirabilis - este o gimnosperma care traieste in desertul Kalahari din Africa. Tulpina inalta de 50-60 cm are forma unei cupe.Planta poarta numai 2 frunze,opuse,liniare,lungi de 2 m si late pana la 1 m.Ele sunt pieloase si rezistente in tot timpul vieti aproape de 100 ani.Vintul sfasie frunzele in franjuri,pe cand de la baza ele cresc mereu.Rafflesia arnoldi(fam. Raffesiaceae) traieste in padurile tropicale din Sumatera ,Djawa si Calimantam,ca parazita pe radacinile unor liane.Aceasta planta ciudata nu are tulpina si nici frunze , ca rezultat al parazitismului.Intreaga planta se reduce la o radacina foarte scurta si la o floare solitara .gigantica ,cu diametrul de aproape 1 m,fiind cea mai mare floare din lume.Baobabul -Adansonia digitala (fam. Bombacaceae) -este arborele renumit al Africii, prin marea grosime a trunchiului ,cu circumferinta de 30 m ,dar si prin detinerea recordului de varsta ,care la unele exemplare s-a gasit ca atinge in jurul a 5000 de ani.Dracontium Gigas (fam. Araceae), se aseamana cu un arbore inalt de cativa metri . Dar trunchiul acestei plante este in realitate un petiol de grosimea unui om si inalt de peste 4 m,petiol care are aparenta unei tulpini.In varful petiolului este o singura frunza gigantica ,cu limbul foarte crestat.
